de Sanda Neagu
De eşti creştin, dar pe vecin
Tu nu-l ajuţi şi nu-l cinsteşti
Sau pe bogat îl pizmuieşti
Şi pe sărac nu-l miluieşti,
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin, dar nu munceşti
Ci munca altuia râvneşti,
Biserica o ocoleşti,
De suflet nu te îngrijeşti
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin, dar minţi şi furi,
Spui vorbe rele şi înjuri
Sau băutura o-ndrăgeşti
Şi în desfrâu mereu trăieşti,
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin, dar prigoneşti,
În nedreptate tu trăieşti,
Cu nedreptatea tu trăieşti,
Pe oameni tu îi învrăjbeşti,
Creştin zadarnic te numeşti.
De eşti creştin cu adevărat,
Desparte-te de-al tău păcat,
Cu Duhul Sfânt să vieţuieşti,
Cu lumea-n pace să trăieşti,
Şi atunci creştin tu te numeşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu